Un inestimabil document util istoricilor, medicilor, cercetătorilor, cadrelor didactice şi publicului a văzut recent lumina tiparului. Lucrarea a fost realizată de profesorul Florin Ioan Chiş-cadru didactic la Şcoala Gimnazială „Horea” din Cizer şi abordează o temă mai puţin tratată în România: epidemiile şi măsurile luate pentru eradicarea acestora în Nord-Vestul ţării, în perioada secolelor XVIII-XIX.
Sălăjeanul Florin Ioan Chiş a lansat, în urmă cu două zile, la Zalău lucrarea „Epidemiile şi eradicarea lor în Nord – Vestul României (secolele XVIII-XIX)”. Lucrarea a fost publicată la Editura „Mega” din Cluj Napoca cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj. Evenimentul la care au participat istorici, cercetători, oameni de cultură, cadre didactice şi medicale (din domeniul medicinei umane şi animale) şi elevi, a fost organizat de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, Direcţia de Sănătate Publică Sălaj şi a Colegiului Medicilor Veterinari filiala Sălaj.
O abordare provocatoare
Cartea, prin multitudinea informaţiilor prezentate şi mesajul transmis suscită interesul cititorilor. Lucrarea, bazată pe teza de doctorat a profesorului din Cizer, Florin Chiş, face o radiografie inedită şi foarte documentată a unor spaţii şi vremuri din arealul transilvănean. „Cartea vorbeşte despre lucruri care s-au întâmplat nu cu mult timp în urmă în Sălaj-epidemiile, o temă care nu a fost abordată în judeţ în ultimii 20 de ani. Profesorul Chiş a avut curajul să lucreze la această carte, la o temă foarte interesantă pentru multe instituţii din judeţ şi din ţară”, a arătat managerul Centrului de Culltură şi Artă a judeţului Sălaj. Autorul a motivat că a ales să facă referire la această zonă fiind arealul în care „ne ducem existenţa” şi care a fost un spaţiu „de circulaţie intensă, de trecere spre Ungaria şi Austria, o zonă extrem de măturată dintr-o parte în alta de cumplite epidemii, odată cu călătorii şi marfa transportată de comercianţi”.
„Istoria nu este doar a celor sănătoşi”
Cartea lansată marţi la Zalău este structurată pe două dimensiuni, cum le-a definit autorul, cantitativă (care face referire la efectele demografice) şi calitativă (care ia în discuţie modul în care au reacţionat autorităţile vremii pentru stârpirea epidemiilor). „Prin subiectul ei, cartea abordează o altfel de istorie. Istoria nu este doar a elitelor, ci şi a celor mulţi, puţin observabili, ce nu răzbat în documentele vremii. Nu doar cei sănătoşi şi vânjoşi fac istoria, ci şi cei bolnavi, perceptibili prin efectele demografice pe care le provoacă. Ciuma şi holera, reprezentative pentru secolele XVIII şi XIX au cauzat în lume numeroase evenimente pe care mulţi nu le cunosc. Victoria lui Ştefan cel Mare de la Valea Albă se datorează faptului că în rândul armatei turceşti izbucneşte o epidemie de ciumă. Retragerea lui Napoleon din Rusia nu se datorează gerului, ci tifosului. Cucerirea imperiului aztec de către Fernando Cortez nu ar fi fost posibilă dacă în capitala lui n-ar fi izbucnit epidemia de variolă”, a argumentat autorul lucrării. Acesta s-a referit la măsurile luate de autorităţi, precizând că, în Transilvania, datorită intervenţiilor hotărâtoare ale statului austriac, s-a reuşit eradicarea epidemiei cu aproape 100 de ani mai devreme (decât în restul României), sănătatea populaţiei reprezentând una din premisele importante ale dezvoltării imperiului.
Lucrarea, un instrument de lucru folositor
Directorul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, Corina Bejinariu, a apreciat că lucrarea lansată marţi este „o carte care va constitui un instrument valoros de lucru pentru cercetători, cu o mare valoare documentară prin sursele de documentare abordate şi dimensiunea demografică”. Totodată, aşa cum menţiona învăţătorul Petru Galiş din Cizer, cu toate că lucrarea are un profund caracter ştiinţific, este uşor de citit deoarece se adresează unei mari mase de cititori”. Timp de un deceniu s-a trudit la această lucrare, pentru care s-au folosit 840 de materiale de studiu, dar şi mărturii orale. Bibliografia utilizată include o serie de date adunate de la Arhivele Naţionale din judeţele Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Cluj, din Registrele de Stare Civilă, din înscrisurile Fondului de pe lângă episcopii. Nu în cele din urmă, s-a arătat că tema abordată este totuşi de mare însemnătate. „Chiar dacă această carte se referă la secolele menţionate, ea este cât se poate de actuală, pentru că bolile infecţioase aşteaptă să găsească o cale liberă. Studiul epidemiilor din trecut nu face decât să ne sporească astăzi vigilenţa măsurilor pe care trebuie să le luăm în permanenţă. Tot ceea ce se face în acest sens este pentru a fi prevenit, ştiind că nimic nu este mai de preţ decât sănătatea oamenilor”, a conchis Ligia Marincaş, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Sălaj. Cartea poate fi interesantă nu doar pentru istorici, medici şi cercetători, ci şi pentru reprezentanţii presei, având în vedere că menţionează implicarea publicaţiilor vremii pentru redarea cât mai fidelă e evenimentelor şi propagarea informaţiilor pentru stârpirea fenomenului (Revista Familia, Gazeta Transilvaniei, broşuri, calendare şi cărţi tipărite).
Adela Farkas
